Manifestul FAMILIEI

Cu toţii ştim că în ziua de azi, creşterea unei familii este un lucru complicat . Ştim, de asemenea, că oamenii au un mare potenţial în a-şi îmbunătăţi în mod semnificativ consolidarea dinamicii familiei lor – dar nu sunt întotdeauna siguri cum să facă acest lucru.

La Familii cu Impact, am realizat că există o nevoie clară în a defini principiile lui Dumnezeu pentru familie aşa că am creat Manifestul FAMILIEI pentru a-l oferi familiilor ca o declaraţie al valorilor. Acest document sprijină convingerea noastră că familia este coloana vertebrală a bisericii creştine şi a societăţii în ansamblul său, şi trebuie să respectăm, să consolidăm şi să continuăm să se construim pe instituţia biblică a căsătoriei şi familiei.

Sursa noastră de inspiraţie? Ca întotdeauna, Biblia. Manifestul FAMILIEI prevede un model bazat pe Scriptură pentru construirea unui cămin după voia lui Dumnezeu. Vă rugăm să reţineţi, acest lucru nu este destinat a fi o declaraţie cuprinzătoare doctrinare despre ceea ce spune Biblia despre căsătorie, familie  şi subiecte conexe. Ci, cu Manifestul FAMILIEI, veţi descoperi valorile atemporale, care oferă o direcţie clară – şi speranţă – pentru viitorul nostru.

În cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, cultura noastră a suferit un declin sever. Deşi ştiinţa şi tehnologia au evoluat, atât valorile morale, cât şi convingerile noastre s-au spulberat rapid. Cândva, majoritatea oamenilor îşi bazau noţiunile de bine şi rău pe principiile iudeo-creştine, acestea asigurându-le o fundaţie solidă şi biblică pentru viaţa lor. Astăzi, un număr din ce în ce mai mare de oameni consideră moralitatea şi etica ca fiind nişte concepte relative şi subiective, ajungând astfel să-şi extindă propia lor versiune a „moralităţii”, fără să mai ia în calcul standardele absolute.

Această idee a toleranţei morale a degradat temelia familiei şi pe cea a societăţii de astăzi. În zilele noastre, o mare parte dintre oameni au foarte puţine noţiuni sau chiar deloc despre ceea ce presupune o căsătorie reuşită sau despre modul de creştere al copiilor care presupune a fi un părinte responsabil. În plus, un număr mare de persoane, cum ar fi pedagogii, politicienii, oamenii din mass-media încearcă să redefinească conceptul de familie, creând în felul acesta confuzie cu privire la ceea ce înseamnă de fapt acest concept. Astăzi, foarte mulţi oameni declară că „valorile familiale” sunt importante, dar, din păcate, tendinţa treptată spre relativismul moral a creat dispute în legătură cu ceea ce ar trebui să însemne de fapt „valorile familiale”.

Abraham Lincoln a spus cândva: „Puterea unei naţiuni constă în familiile acelei naţiuni.” Convingerea noastră este că familia reprezintă coloana vertebrală a bisericii creştine şi a societăţii în întregime. Istoria ne arată că, dacă vreo societate îşi doreşte să supravieţuiască, atunci aceasta trebuie să susţină, să zidească şi să continue să întemeieze căsătoria şi familia având la bază principiile biblice.

Biblia începe cu cartea Geneza, unde este relatată căsătoria dintre un bărbat şi o femeie şi se încheie cu cartea Apocalipsa, unde este relatată căsătoria dintre Hristos şi biserică, mireasa Sa. Între cele două relatări, Dumnezeu spune care sunt principiile vieţii de familie, pe care, dacă le-am urma în ascultare şi smerenie, ne-ar asigura singura modalitate de a menţine relaţii sănătoase în cadrul căsniciei.

Manifestul FAMILIEI confirmă acest model biblic care ne provoacă să luăm în considerare modul cum ar trebui să trăim în propriile case.

Manifestul FAMILIEI ne este oferit cu o atitudine de smerenie, şi nu cu o atitudine de judecată şi de mustrare, şi nu se doreşte deloc a fi o doctrină despre ceea ce spune Biblia cu privire la căsătorie, familie şi alte subiecte strâns legate de acestea.

Manifestul FAMILIEI încearcă să înfrunte problemele critice referitoare la familie cu cele ale culturii noastre. Aşteptăm reacţii din partea celor care doresc să susţină adevărurile biblice despre căsătorie şi familie.

Speranţa noastră este aceea că Manifestul FAMILIEI  vă va asigura cu exactitate adevărurile absolute pe care Dumnezeu le revelează în Scriptură, vă va descoperi cum trebuie să arate o familie sănătoasă şi modul cum putem să-L onorăm şi să-L glorificăm pe Dumnezeu în familiile noastre.

Recunoaştem că, la fel ca şi alţi oameni, am respins adevărurile biblice despre viaţa de familie prin felul nostru de a trăi. Cu toate acestea, dorim să trăim în concordanţă cu principiile prezentate aici şi să le transmitem şi generaţiilor viitoare, astfel încât Dumnezeu să fie onorat şi glorificat pe măsură ce familiile noastre reflectă caracterul Său.

Biblia

Credem că Biblia a fost scrisă de oameni care au fost inspiraţi într-un mod divin de Duhul Sfânt, credem că Biblia este o autoritate în vieţile noastre şi credem în ineranţa acesteia. Credem că Biblia conţine principiile conform cărora ne putem zidi o căsătorie şi o familie solidă. Credem că Biblia ne învaţă care sunt principiile familiei şi ale căsătoriei, principii care transced timpul şi cultura. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a vă arăta adevărurile biblice pentru a putea să vă consolidaţi şi pentru a avea o direcţie în căsnicia şi familia dumneavoastră. (2 Timotei 3:16; 2 Petru 1:20-21; Evrei 4:12)

Familia

Credem că Dumnezeu este Creatorul familiei. Familia a fost stabilită de Dumnezeu în momentul în care a inaugurat căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. În continuare, Biblia defineşte conceptul de familie prin intermediul instrucţiunilor lui Dumnezeu pentru cuplurile căsătorite, şi anume să se înmulţească prin naştere de copii. Credem că scopul familiei este de a-L glorifica şi onora pe Dumnezeu, alcătuind temelia spirituală, emoţională, fizică şi economică pentru oameni, biserică şi pentru orice societate.

În familie, copiii pot vedea ce înseamnă să fii bărbat şi femeie. În familie, copiii învaţă valorile morale de la părinţii lor şi le fixează în inimile lor. În familie, oamenii pot vedea relaţia personală cu Isus Hristos. În familie, oamenii învaţă să trăiască după convingeri.

Aşadar, suntem dedicaţi lucrării noastre de a susţine conceptul de familie ca fiind planul iniţial şi principal de a lăsa urmaşi evlavioşi şi de a lăsa valori eterne generaţiilor viitoare. (Efeseni 3:14-15; Geneza 1:26-28; Romani 8:15; 23; Ioan 1:12; Galateni 3:29; Psalmul 78: 5-7; Deuteronom 6:4-9)

 

Căsătoria

Căsătoria

Credem că Dumnezeu, şi nu omul, a creat căsătoria. Credem că prima instituţie creată de Dumnezeu a fost căsătoria. Biblia ne învaţă că legământul căsniciei este sfânt şi trebuie să dureze toată viaţa. Biblia ne spune clar că căsătoria este un legământ declarat public, obligatoriu şi legal şi o relaţie intimă desăvârşită dintre un bărbat şi o femeie, şi niciodată între două persoane de acelaşi sex. Aşadar, credem că Dumnezeu oferă soţiei un soţ şi soţului o soţie şi amândoi trebuie să se primească reciproc ca fiind darul unic şi personal de a-şi împlini unul altuia nevoile.

Credem că Dumnezeu a creat căsătoria cu scopul ca cei doi soţi să-L glorifice pe Dumnezeu, devenind un singur trup, fiind nişte părinţi evlavioşi, bucurându-se în acelaşi timp de relaţii intime. După cum fierul ascute fierul, credem că Dumnezeu foloseşte căsătoria pentru a şlefui bărbatul şi femeia pentru a reflecta imaginea lui Isus Hristos. Aşa cum Trinitatea reflectă valori egale pentru roluri diferite, credem că Dumnezeu a creat bărbatul şi femeia cu valori egale, dar cu roluri şi responsabilităţi diferite în căsătorie.

În concluzie, credem că legământul de căsătorie este instituţia sfântă a lui Dumnezeu, instituţie în care bărbaţii şi femeile trebuie să se bucure cu adevărat de intimitatea spirituală, emoţională şi fizică, astfel încât să devină un singur trup. (Geneza 2:18-25; Efeseni 5:30-32; 1 Corinteni 7:3; Matei 19: 4-6; Marcu 10:6-9; Proverbe 27:17; Romani 1:26-27, 8:29; Evrei 13:4; Matei 22:30; Marcu 12:25; Deuteronom 24:5)

 

Soțul

Credem că Dumnezeu a desemnat pe fiecare soţ să-şi îndeplinească responsabilitatea de a fi „capul” soţiei lui (liderul slujitor). Credem că Dumnezeu nu a creat bărbatul desăvârşit şi, ca soţ, are nevoie ca soţia sa să fie ajutorul său potrivit, ca astfel, acesta să devină desăvârşit. Credem că soţul trebuie să dea socoteală înaintea lui Dumnezeu de modul în care şi-a iubit, slujit şi susţinut soţia. Noi respingem ideea că soţul trebuie să-şi domine soţia. De asemenea, respingem ideea că soţul trebuie să renunţe la responsabilitatea sa de a-şi conduce soţia. Mai degrabă, credem că responsabilitatea sa este de a-şi iubi soţia. Această dragoste este caracterizată de iniţiativa de a o sluji, de a avea grijă de ea şi de a o cinsti ca fiind darul perfect al lui Dumnezeu pentru el. Credem că responsabilitatea soţului este aceea de a-şi proteja soţia şi de a-i împlini nevoile fizice, emoţionale şi spirituale.

Credem de asemenea că soţul trebuie să ceară şi să ţină cont de opiniile şi sfaturile soţiei sale şi s-o trateze ca pe un partener egal aşa cum este ea în Hristos. Aşadar, suntem dedicaţi lucrării noastre de a-i îndemna pe bărbaţi să nu abuzeze de responsabilităţile lor de soţi pe care Dumnezeu le-a dat, ci mai degrabă să aibă o dragoste care se sacrifică pentru soţiile lor, aşa cum şi Isus Hristos i-a iubit, sacrificându-se pe cruce. (Geneza 2:18-25; Efeseni 5:22-33; Coloseni 3:19; 1 Petru 3:7; 1 Timotei 5:8) 

 

Soția

Credem că Dumnezeu a desemnat pe fiecare femeie să-şi îndeplinească responsabilitatea de a fi „ajutorul“ soţului ei. Credem că soţia va da socoteală înaintea lui Dumnezeu pentru modul în care ea l-a iubit, l-a respectat şi l-a susţinut pe soţul său. Noi susţinem adevărul biblic conform căruia, înaintea lui Dumnezeu, valoarea soţiei este egală cu valoarea soţului ei. Noi respingem ideea că soţia ar trebui să-şi asume responsabilitatea de a-l conduce pe soţul ei. De asemenea, respingem ideea că soţia ar trebui să accepte în mod pasiv dominarea soţului. Credem că responsabilităţile ei sunt acelea de a-l susţine, de a-l respecta şi de a-i fi supusă de bună voie şi cu bună ştiinţă soţului ei ca şi lider al relaţiei lor, aceasta fiind chemarea lui. Aşadar, suntem dedicaţi lucrării noastre de a îndemna soţiile să-şi susţină soţii, prin acceptarea şi îndeplinirea responsabilităţii lor de a fi un ajutor. (Geneza 2:18-25; Efeseni 5:22-33; Coloseni 3:18; 1 Petru 3:1-6; Proverbe 31:10-12)

 

Unitatea sexuală

Unitatea sexuală

Biblia susţine că intimitatea sexuală trebuie să se desfăşoare numai în cadrul căsătoriei. În cultura actuală, există presiuni ca cei necăsătoriţi să înceapă prematur relaţii sexuale care de fapt ar trebui să se desfăşoare numai în cadrul căsătoriei. Cultura noastră a respins planul lui Dumnezeu pentru intimitate, prin promovarea promiscuităţii sexuale de diverse feluri, având consecinţe grave precum boli cu transmitere sexuală şi disfuncţii relaţionale. Noi credem în puritatea sexuală şi în fidelitate.

Aşadar, ne dedicăm lucrării noastre de a-i pregăti pe părinţi să-şi înveţe copiii încă de la o vârstă fragedă să aibă respect pentru sexualitatea lor şi să-şi păstreze virginitatea şi puritatea până la căsătorie. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a transmite adolescenţilor, celibatarilor, cuplurilor căsătorite mesajul că intimitatea sexuală este admisă numai în cadrul căsătoriei. (Geneza 1:24-25; Romani 1:24-27; 1 Tesaloniceni 4:3-8)

 

Tatăl

Credem că Biblia l-a desemnat pe tată să-şi exercite responsabilitatea de conducător al familiei. El este răspunzător înaintea lui Dumnezeu pentru modul în care îşi conduce familia, iubindu-şi soţia şi copiii cu o dragoste care se sacrifică şi asigurându-le nevoile fizice, spirituale şi emoţionale. Credem că modul cel mai special prin care un tată îşi arată dragostea faţă de copiii lui este acela de a o iubi pe mama lor. Tatăl este cel care îi ajută pe copiii săi să Îl perceapă pe Dumnezeu într-un mod corect. Credem că un tată ar trebui să-şi înveţe copiii, prin instruire şi exemplu, adevărurile biblice şi modul de aplicare al acestora în viaţa lor de zi cu zi. Aşadar, tatăl ar trebui să petreacă mult timp de calitate cu fiecare copil al său.

Credem că tatăl ar trebui să manifeste un caracter evlavios prin smerenie, bunătate şi răbdare pentru copiii săi. Credem că tatăl ar trebui să-şi arate dragostea prin practicarea unei discipline corecte faţă de fiecare copil al său. Aşadar, suntem dedicaţi lucrării noastre de a întoarce inimile taţilor spre copiii lor, accentuându-le importanţa rolului lor de tată. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a îndemna pe fiecare tată să-L iubească pe Dumnezeu şi Cuvântul Său, să-şi iubească soţia şi pe copiii săi. (Maleahi 4:6; Efeseni 6:4; Coloseni 3:20-21; Deuteronom 6:4-9; 1 Timotei 3:4-5; 5:8)

 

Mama

Credem că Dumnezeu a creat femeia într-un mod unic de a fi mamă. Credem că modul cel mai special prin care o mamă îşi arată dragostea faţă de copiii ei este acela de a-l iubi pe tatăl lor. De asemenea, credem că Dumnezeu a creat femeia cu o abilitate înnăscută şi specială de a creşte şi de a avea grijă de copiii săi.

Aşadar, credem că mamele sunt cele mai importante persoane care îndeplinesc responsabilităţile esenţiale de a-i iubi, de a-i creşte şi de a-i călăuzi pe copiii lor. Credem că aceste responsabilităţi trebuie să fie prioritare în îndatoririle mamei. Cultura actuală a devalorizat rolul de mamă, acordând o mai mare valoare activităţilor din afara familiei decât activităţilor specifice mamei.

Suntem conştienţi că există cazuri în care o mamă este nevoită să acorde o mai mare importanţă îndatoririlor din afara familiei sale, ca în cazul în care există probleme financiare sau mama trebuie să-şi crească singură copiii; totuşi, noi credem că unele mame au ales cariera în detrimentul familiei, având un anumit stil de viaţă al cărui rezultat a fost neglijarea familiei şi a copiilor. Aşadar, suntem dedicaţi lucrării noastre de a prezenta contextul biblic prin intermediul căruia mamele să-şi poată evalua priorităţile, punând accent pe rolul lor de a-şi creşte copiii. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a restaura rolul de mamă prin corecta evaluare a importanţei sale în planul lui Dumnezeu pentru familie. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a îndemna pe fiecare mamă să-L iubească pe Dumnezeu şi Cuvântul Său, să-şi iubească soţul şi pe copiii ei. (Tit 2:4-5; 1 Tesaloniceni 2:7; Proverbe 14:1, 31: 1-31; Deuteronom 6:6; 11:19; Ezechiel 16:44-45)

 

Copii

Credem că copiii sunt darul lui Dumnezeu şi ei ar trebui să fie primiţi şi trataţi ca atare. Noi credem că viaţa unui copil începe o dată cu concepţia sa şi că responsabilitatea lui în faţa lui Dumnezeu este de a-şi asculta şi onora părinţii. Credem că de devotarea părinţilor faţă de Dumnezeu şi unul faţă de celălalt depinde creşterea spirituală şi identitatea unui copil. Părinţii ar trebui să fie percepuţi ca fiind ambasadorii lui Dumnezeu care formează caractere puternice în vieţile copiilor lor printr-o viaţă evlavioasă, crescându-i, disciplinându-i şi învăţându-i să deosebească binele de rău. Suntem dedicaţi planului lui Dumnezeu de a transmite dragostea Sa de-a lungul anilor, încurajându-i pe părinţi să-şi iubească copiii „astfel încât generaţiile care vor veni să cunoască” dragostea şi iertarea lui Hristos. (Efeseni 6:1-3; Coloseni 3:20, Psalmul 78:5-8; 127:3-6; 139:13-16; Proverbe 4:1, 6:20).

 

Familia fără copii

Credem că Dumnezeu a îngăduit ca unele familii să nu aibă copii potrivit planului Său suveran pentru vieţile lor. Credem că familiile care nu au copii nu sunt mai puţin valoroase în ochii lui Dumnezeu decât familiile care au copii. Credem că încurajarea familiilor fără copii de a adopta copii poate fi o alternativă pentru ei. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a încuraja familiile fără copii să lase o moştenire evlavioasă, implicându-se în vieţile copiilor din familiile apropiate, biserici locale şi comunităţi. (Luca 1:6-7; Romani 8:28:29)

 

Bunici

Bunicii

Credem că bunicii trebuie să fie onoraţi ca membri importanţi ai familiei. Credem că înţelepciunea lor obţinută în urma experienţei de viaţă nu ar trebui să fie desconsiderată şi ar trebui să fie transmisă copiilor lor. De asemenea, credem că bunicii au responsabilitatea de a-i învăţa şi de a-i modela pe nepoţii lor cum să-L cunoască pe Dumnezeu şi cum să crească în relaţia lor cu El, precum şi de a le transmite principiile biblice pentru o viaţă sfântă. Vechiul Testament abundă în exemple despre bunicii care au excelat în îndeplinirea rolului lor de a-şi îndruma nepoţii.

Aşadar, suntem dedicaţi lucrării noastre de a-i îndemna pe copii şi nepoţi să-şi onoreze bunicii, încurajându-i să asculte sfaturile lor pline de înţelepciune. De asemenea, suntem dedicaţi lucrării noastre de a-i îndemna pe bunici să se roage şi să se implice activ în vieţile copiilor şi nepoţilor ori de câte ori este necesar. (1 Timotei 5:4; Geneza 18:18-19; Proverbe 17:6, Psalmul 78)

 

Biserica

Credem că familia şi biserica sunt interdependente. O responsabilitate de bază a bisericii este să formeze familii evlavioase şi, de asemenea, familiile evlavioase să formeze biserica. Credem că familia constituie baza bisericii locale. Credem că biserica locală este lăcaşul spiritual unde familia trebuie să se închine lui Dumnezeu în unitate. Biserica este locul unde cunoştinţa şi dragostea lui Dumnezeu poate fi comunicată taţilor, mamelor şi copiilor.

Aşadar, suntem dedicaţi lucrării noastre de a îndemna familiile să sprijine biserica locală prin implicarea lor. De asemenea, suntem dedicaţi lucrării de a îndemna biserica locală să susţină prioritatea de a ajuta la zidirea familiilor şi căsniciilor evlavioase. (1 Timotei 3:15; Efeseni 5:22-23; Filimon 1:2; Coloseni 4:15)

 

Divorțul

Divorţul

Credem că planul lui Dumnezeu pentru căsătorie este legământul unic dintre un bărbat şi o femeie. Credem că Dumnezeu urăşte divorţul. Credem că divorţul aduce suferinţă fiecărei persoane implicate. Aşadar, ar trebui să încurajăm reconcilierea dintre cei doi soţi şi să descurajăm divorţul. De asemenea, credem că Dumnezeu îngăduie divorţul în anumite situaţii, nu pentru că aceasta ar fi voia Sa, ci din pricina împietririi inimii oamenilor. Biblia ne arată că Dumnezeu îngăduie divorţul numai în cazul adulterului sau în cazul în care soţul infidel/ soţia infidelă a ales să renunţe la legământul căsătoriei.

Cu toate acestea, credem că unitatea familiei este prioritatea lui Dumnezeu care trebuie restaurată, experimentând astfel, prin puterea Domnului Isus Hristos, iertarea şi împăcarea. Credem că în unele cazuri nefericite precum ar fi abuzul sau abandonul familial, Dumnezeu a asigurat protecţie şi suport pentru soţia abuzată/ soţul abuzat prin intermediul bisericii, legilor, consilierilor evlavioşi, oamenilor care se roagă şi prin alte măsuri practice. Credem că Dumnezeu poate să refacă oamenii şi căsniciile destrămate, prin harul Său, prin puterea Duhul Sfânt şi prin intermediul principiilor biblice. (Maleahi 2:16; Matei 19:3-9; Matei 5:31-32; Marcu 10:6-12; Luca 16:18; Romani 7:1-3; Romani 13:1-5; 1 Corinteni 7:15)

 

Un singur părinte

Credem că un copil are nevoie atât de implicarea tatălui, cât şi de implicarea mamei pentru o dezvoltare sănătoasă în viaţă şi în relaţiile cu ceilalţi.

Totodată, recunoaştem că îndurarea lui Dumnezeu este suficientă, El fiind tată pentru copiii care nu au tată şi soţ pentru femeile care nu au soţi. De asemenea, credem că Dumnezeu este protectorul copiilor care nu au mamă şi prietenul soţului/ soţiei care şi-a pierdut soţia/ soţul.

Credem că Dumnezeu poate să se folosească de golul produs de lipsa unui părinte pentru a forma în părinţii singuri şi în copiii lor un caracter după chipul lui Hristos. Credem că un părinte singur împreună cu copiii săi formează o familie. Biblia conţine principii pentru ca ei să poată să se dezvolte ca o familie. Credem că biserica locală ar trebui să fie ca o casă pentru părinţii singuri, punând în viaţa copiilor fără părinţi oameni evlavioşi care să le slujească ca modele în locul părinţilor lor.

Aşadar, suntem dedicaţi lucrării noastre de a-i îndemna pe creştinii din bisericile locale să întâmpine într-un mod creativ nevoile copiilor cu un singur părinte. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a mângâia şi încuraja pe părinţii singuri, prin împlinirea nevoilor şi dezvoltarea principiilor biblice prin care să li se ofere ajutor persoanelor care se confruntă cu situaţia de a fi părinte singur.(Psalmul 68:5-6; 1 Corinteni 7:32; Iacov 1:27; 1 Timotei 5:3-16; Romani 8:28-29; Luca 18:3-5)

 

Familii destrămate și mixte

Familii destrămate şi mixte

Credem că Dumnezeu a îngăduit ca bărbaţii şi femeile să îndure dificultăţile şi consecinţele dureroase din căsniciile şi relaţiile lor de familie, în urma alegerilor lor sau circumstanţelor vieţii. De asemenea, credem că Dumnezeu oferă din plin harul Său familiilor destrămate, mixte sau cu un singur părinte.

Aşadar, credem că El poate să ajute aceste familii să îndeplinească principiile lui Dumnezeu pentru o viaţă de familie sănătoasă. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a mângâia, încuraja şi învăţa principiile lui Dumnezeu despre căsătorie şi viaţa de familie acestor familii. De asemenea, suntem dedicaţi lucrării noastre de a îndemna bisericile locale să ajute familiile destrămate. (Iacov 1:27; 1 Timotei 5:16; Filipeni 4:13)

 

Lucrarea și familia

Lucrarea şi familia

Credem că lucrarea este un aspect important şi necesar în viaţa fiecărui creştin care se află în slujba lui Dumnezeu şi constituie responsabilitatea de a împlini nevoile familiei. De asemenea, credem că siguranţa şi scopul în viaţă nu se pot obţine prin împlinirea ţelurilor financiare şi de carieră, ci doar prin responsabilitatea faţă de Dumnezeu şi faţă de soţ/ soţie şi familie.

În schimb, credem că aceste nevoi sunt împlinite cel mai bine în cadrul familiei, unde părinţii şi copiii se pot bucura de armonie în relaţia lor unul cu celălalt şi cu Domnul Isus Hristos. Aşadar, suntem dedicaţi lucrării noastre de a provoca pe oricine să-şi restabilească priorităţile, astfel încât de-a lungul vieţii, să aibă succese atât în familie, cât şi în carieră. (Apocalipsa 3:14-22; Efeseni 6:7-8; Matei 6:33; 1 Timotei 5:8; 1 Tesaloniceni 4:10-12)

 

Mentorii

Mentorii

Credem în autoritatea biblică a învăţăturii persoanelor mature pentru tineri. Credem că familiile tinere de astăzi ar trebui să caute familii mature şi sfaturile lor pline de înţelepciune pentru căsătorie şi familie. Credem că familiile mature ar trebui să fie învăţate şi încurajate să sprijine familiile tinere şi credem că acest lucru poate fi realizat cel mai bine prin intermediul bisericilor locale. Aşadar, suntem dedicaţi lucrării noastre de a stabili o strategie pentru mentorarea familiilor tinere, astfel încât biserica locală să poată implementa şi zidi căsătorii şi familii puternice. (Tit 2:3-5)

 

Educația pentru căsătorie

Educaţia pentru căsătorie

Credem că celibatarii care hotărăsc să se căsătorească ar trebui să înveţe principiile biblice ale căsătoriei. De asemenea, credem că educaţia unei familii nu s-a încheiat după căsătorie.

Aşadar, credem că atât educaţia premaritală, cât şi cea postmaritală este esenţială şi folositoare pentru creşterea familiei spre unitate. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a promova, stabili şi învăţa principiile căsătoriei, cu ajutorul cărora fiecare celibatar să-şi evalueze în mod corect relaţiile şi să se echipeze pentru căsătorie. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a asigura învăţătura şi instruirea necesară pentru echiparea familiilor cu scopul de a fi una pentru toată viaţa.

În concluzie, suntem dedicaţi lucrării noastre de a le arăta cuplurilor cum se poate folosi Dumnezeu de căsătoria lor pentru a le oferi şi altor familii speranţa pe care o pot găsi numai în persoana Domnului Isus Hristos. (Tit 2; 1 Timotei 3:16; Faptele Apostolilor 16:31-34; Ioan 4:53)

 

Înșelătorul și cultura

Înşelătorul şi cultura

Credem în existenţa Diavolului care este duşmanul lui Dumnezeu şi ale cărui natură şi scop sunt acelea de a minţi şi înşela. Credem că Diavolul atacă planul lui Dumnezeu pentru familie încă de la începutul omenirii şi până astăzi. Credem că Diavolul foloseşte aspecte diferite ale culturii cu scopul de a promova independenţa personală, distorsionează diferenţele dintre bărbaţi şi femei, le insuflă acestora confuzie cu privire la rolurile fiecăruia şi promovează drepturile personale în detrimentul responsabilităţilor maritale. Credem că Diavolul caută să-i îndepărteze pe oameni de la planul lui Dumnezeu (de intimitate şi unitate) spre izolare şi divorţ. (Ioan 8:44; Geneza 3; Isaia 14:12-13; Ezechiel 28:12-18: 1 Petru 5:8; Efeseni 6:12; 1 Ioan 2:15)

 

Dumnezeu - Creatorul familiei

Credem în Dumnezeu – Tatăl.

Denumirea de „Tată” presupune că Dumnezeu este o persoană relaţională. Biblia revelează patru relaţii principale: El este Tatăl creaţiei, al naţiunilor, al Domnului Isus Hristos şi al nostru – al creştinilor. Credem că Biblia arată aspectul de „Tată” al lui Dumnezeu ca pe unul dintre principalele nume pe care creştinii ar trebui să le folosească atunci când se adresează sau se raportează la El. Procedând astfel, creştinii se identifică ca fiind copii ai lui Dumnezeu. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a proclama şi demonstra acest adevăr despre cine este Dumnezeu şi cine suntem noi, astfel încât Dumnezeu să fie glorificat, folosindu-ne astfel pentru a-i aduce şi pe alţii în familia Sa, având o relaţie personală cu Fiul Său. (Ioan 1:12; Exod 3:14-15; Efeseni 3:16; Matei 6:9; Faptele Apostolilor 17:24-28)

Fiul

Credem în Dumnezeu – Fiul, revelat în persoana Domnului Isus Hristos. Credem că El a fost sacrificiul final al lui Dumnezeu pentru păcatele noastre (prin moartea şi învierea Sa). Credem că El este singura cale prin care Îl putem cunoaşte pe Dumnezeu – Tatăl şi prin care putem experimenta planul Său pentru căsătorie şi familie. Suntem dedicaţi lucrării noastre de a-L face cunoscut pe Isus Hristos şi altora, pentru ca, prin credinţă, să poată să-L primească personal, să fie născuţi din nou, să fie iertaţi, să aibă viaţă veşnică şi să înceapă o relaţie cu Dumnezeu – esenţială în căsnicie şi în viaţa de familie. (Ioan 1:4, 12, 17:3; 1 Ioan 2:23-24; Efeseni 2:19-22; Coloseni 1:13-18; Evrei 1:1-4)

Duhul Sfânt

Credem în Dumnezeu – Duhul Sfânt. Credem că El este Mângâietorul şi Învăţătorul familiei şi al căsniciei. Credem că atunci când familiile creştine şi copiii acestora cedează în mod constant controlul şi puterea vieţii lor lui Dumnezeu vor experimenta în căsniciile şi familiile lor armonia. Aşadar, suntem dedicaţi lucrării noastre de a împărtăşi lucrarea Duhului Sfânt, astfel încât oamenii să-L cunoască mai bine pe Dumnezeu, să-L facă cunoscut şi altora, la rândul lor şi să folosească puterea Lui în îndeplinirea slujbei lor în căsătorie şi în viaţa de familie.(Ioan 14:26, 15:26, 16:5-15; Efeseni 5:18-21)